15 ianuarie, Ziua Poetului National al Romanilor, Mihai Eminescu si Ziua Culturii Romane
Astăzi se împlinesc 162 de ani de la naşterea Luceafărului literaturii române, poetul national al Romanilor,Mihai Eminescu.
Poetul s-a născut la 15 ianuarie, 1850, în satul Botoşani.Născut ca Mihai Eminovici, a fost un poet, prozator şi jurnalist român, considerat de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Academia Română organizeaza duminică 15 ianuarie, în colaborare cu Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă (FNSA), un triplu eveniment, o sesiune omagială, care se va desfăşura, dimineaţa, în Aula prestigiosului for de cultură, urmată, seara, de un concert şi o expoziţie dedicate poetului naţional, găzduite de Ateneul Român.
Tot de Ziua Culturii Naţionale, la Sala Atelier a Teatrului Naţional “I. L. Caragiale”, cunoscutul eminescolog acad. Dimitrie Vatamaniuc va prezenta conferinţa “Eminescu printre noi”, în care apreciatul istoric literar va marca cele mai importante evenimente din cultura română: apariţia definitivă a ediţiei Mihai Eminescu (11 volume) şi publicarea, sub îngrijirea academicianului Eugen Simion, a ediţiei facsimilate a manuscriselor eminesciene.
Duminică, la Casa memorială “T. Arghezi – Mărţişor”, iubitorii poeziei marelui poet sunt invitaţi la manifestarea cu titlul “162 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu”. Alături de fiica poetului, Mitzura Arghezi, vor fi prezenţi: Lucian Chişu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române; Simona Cioculescu, cercetător; Claudia Dimiu, cercetător; Rodica Smaranda Vulcănescu, critic de teatru şi film; actorul Alexandru Hasnaş, de la Teatrul Naţional Bucureşti şi contratenorul Vladimir Catană.
Luni, 16 ianuarie, în Rotonda MNLR va fi vernisată expoziţia “Eminescu în arhive şi biblioteci particulare” iar joi, 19 ianuarie, tot la MNLR va avea loc, în colaborare cu Editura Cununi de stele, evenimentul “Amita Bhose, sora mai mare a lui Eminescu”, în care va fi evocată personalitatea şi opera Amitei Bhose (eminescolog, scriitor, profesor, traducător), prima traducătoare a lui Eminescu în Asia.
Şi Opera Naţională Bucureşti, prin Studioul Experimental de Operă şi Balet “Ludovic Spiess”, l-a celebrat, joi seară, pe inegalabilul creator, prin intermediul unui recital intitulat “Stelele-n cer…”, cu participarea tenorului de talie internaţională Daniel Magdal, care a interpretat lieduri pe versuri de Mihai Eminescu din creaţia compozitorilor Nicolae Bretan, Carmen Petra Basacopol, Felicia Donceanu, Mihail Jora, Laura Mânzat, acompaniat de pianista Luminiţa Berariu.
La recitalul “Stelele-n cer…” a participat ca interpret şi cunoscutul actor Marius Manole, de la Teatrul Naţional Bucureşti, care a recitat, alături de actriţa Raluca Aprodu, texte adaptate după corespondenţa Mihai Eminescu – Veronica Micle, în coordonarea scenică a regizoarei Anda Tăbăcaru Hogea
De ziua sa, Romanian Global News propune spre lecturare romanilor care sunt departe de Tara una din poeziile sale:
Din străinătate
Când tot se-nveseleşte, când toţi aci se-ncântă,
Când toţi îşi au plăcerea şi zile fără nori,
Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă
L-a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători.
Şi inima aceea, ce geme de durere,
Şi sufletul acela, ce cântă amorţit,
E inima mea tristă, ce n-are mângâiere,
E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.
Aş vrea să văd acuma natala mea vâlcioară
Scăldată în cristalul pârăului de-argint,
Să văd ce eu atâta iubeam odinioară:
A codrului tenebră, poetic labirint;
Să mai salut o dată colibele din vale,
Dorminde cu un aer de pace, liniştiri,
Ce respirau în taină plăceri mai naturale,
Visări misterioase, poetice şoptiri.
Aş vrea să am o casă tăcută, mitutică,
În valea mea natală, ce undula în flori,
Să tot privesc la munte în sus cum se ridică,
Pierzându-şi a sa frunte în negură şi nori.
Să mai privesc o dată câmpia-nfloritoare,
Ce zilele-mi copile şi albe le-a ţesut,
Ce auzi odată copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut.
Melodica şoptire a râului, ce geme,
Concertul, ce-l întoană al păsărilor cor,
Cântarea în cadenţă a frunzelor, ce freme,
Născur-acolo-n mine şoptiri de-un gingaş dor.
Da! Da! Aş fi ferice de-aş fi încă o dată
În patria-mi iubită, în locul meu natal,
Să pot a binezice cu mintea-nflăcărată
Visările juniei, visări de-un ideal.
Chiar moartea, ce răspânde teroare-n omenire,
Prin vinele vibrânde gheţoasele-i fiori,
Acolo m-ar adoarme în dulce liniştire,
În visuri fericite m-ar duce către nori.
1866, 17/29 iulie
