Backgammon online gameart110contulconstatata1989 decembrie 1945-Blackjack online usaromaniei constitutieifapteleBonus codes for usa casinossectia
Asculta Radio Diaspora Online
Asculta Radio Diaspora Online

Posts tagged with the keyword: ‘informatii legislative’

Informatii legislative

Informatii legislative

1. Drepturile si obligatiile reglementate prin normele de drept constitutional                 1.1. Drepturile      Investitorului strain persoana juridica si sunt conferite prin normele de drept constitutional urmatoarele drepturi:      a) Dreptul de proprietate      Protectia proprietatii private este consacrata constitutional prin prevederile art.41 din Constitutia Romaniei.      Garantarea dreptului de proprietate si ocrotirea proprietatii indiferent de titular sunt prevazute expres de textul constitutional mentionat.      b) Dreptul persoanei vatamate intr-un drept al sau de o autoritate   publica de a obtine recunoasterea dreptului,anularea actului si    repararea pagubei      Orice persoan[ fizica sau juridica daca se considera vatamat[ in drepturile sale printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei (Constitutia Romaniei din anul 1991, art.48, al.1).      Investitorul strain persoana juridica are garantata constitutional posibiliatatea recunoasterii dreptului pretins.      c) Dreptul de a se adresa justitiei      Accesul liber la justitie este constitutional de art.21 din Constittia Romaniei din anul 1991, atat pentru investitorii straini persoane fizice, cat si pentru investitorii straini persoane juridice.            1.2. Obligatiile      Potrivit prevederilor Constitutiei Romaniei din anul 1991, investitorii straini persoane juridice au ca obligatie respectarea Constitutiei si legilor tarii (art.51)      2. Drepturile si obligatiile reglementate prin normele de drept civil            2.1. Drepturile      Investitorilor straini persoane juridice[1]le sunt recunoscute prin normele de drept civil urmatoarele drepturi:            a) drepturi patrimoniale;            b) drepturi nepatrimoniale.                 2.1.1. Drepturile patrimoniale      Drepturile patrimoniale se clasifica in drepturi reale si drepturi de creanta.      Drepturile reale se impart in drepturi reale principale si drepturi reale accesorii.                   2.1.1.1. Drepturile reale                      2.1.1.1.1. Drepturile reale principale      Investitorii straini persoane juridice au in Romania urmatoarele drepturi reale principale:      – dreptul de proprietate      – drepturile reale principale corespunzatoare dreptului de proprietate      – dreptul de concesiune                         2.1.1.1.1.1. Dreptul de proprietate      Recunoasterea dreptului de proprietate [...]

mai multe... »

Informatii legislative

Informatii legislative

Informatii legislative             Dovada dreptului de proprietate in  rezolvarea cererilor de restituire a proprietatilor.           Am primit numeroase scrisori privind lamurirea aspectelor importante privind solutionarea cererilor de restituire a proprietatilor imobiliare confiscate sau insusite de fostul regim comunist in Romania .           Pentru a veni in sprijinul celor care au inca nelamuriri cu privire la aspectul mai sus mentionat va facem urmatoarele precizari:           Potrivit punctului de vedere al ANRP Bucuresti, prezumtia legala a dreptului de proprietate opereaza numai atunci cind este facuta dovada acestui drept cu acte translative ce indeplinesc conditiile cerute de lege, in vreme ce un act eliberat de Arhivele Nationale face doar dovada transcrierii actului autentic, si nu a proprietatii insasi. Cu alte cuvinte, nu se are in vedere ca transcrierea actului de vinzare s-a efectuat nu doar pentru indeplinirea rigorilor de publicitate cerute de art. 711 C. proc. civ., ci s-a creat si o transcriere ad literam, in sensul realizarii unei copii a acestui act in registrul tribunalului. Dat fiind contextul tehnologic al acelui timp, inscrisul eliberat de Arhivele Nationale constituie o copie a actului autentic de vinzare, a carui autenticitate a fost constatata de grefierul imputernicit in acest sens si care a semnat indescifrabil pe document. Art. 1171 Cod civil: „Actul autentic este acela care s-a facut cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public, care are dreptul de a functiona in locul unde actul s-a facut.” Asadar, sint premisele necesare concluziei ca exista o copie autentica a actului de vinzare-cumparare autentificat si nu  doar o declaratie autentificata, cum apreciaza ANRP.           De altfel, in edificarea acestei probleme s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie in Decizia nr. 1754 din 23 februarie 2007: „In aceasta materie, ce vizeaza retrocedarea imobilelor preluate abuziv, in privinta dovedirii dreptului de proprietate, textul legii speciale nu impune ca dovada dreptului de proprietate sa se faca potrivit dreptului comun, asa incit sint admisibile si alte [...]

mai multe... »

INFORMATII LEGISLATIVE

INFORMATII LEGISLATIVE

- continuare din articolul publicat pe 02.02.2011 – Prin  Legea 202 din 2010 s-au introdus norme juridice extrem de importante pentru judecarea cauzelor civile si celeritatea judecarii lor. 33. Dupa articolul 330^4 se introduc trei noi articole, articolele cu urmatorulcuprins: Art. 330^5. Recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti irevocabile, care se anexeazacererii. 

Art.330^6 Recursul in interesul legii se judeca de un complet format din presedintele sau, in lipsa acestuia, din vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul acesteia, precum si un numar de 20 de judecatori, din care 14 judecatori din sectia in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti si cate 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii. Presedintele completului este presedintele, respectiv vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.  In cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele sau, dupa caz, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie va stabili numarul judecatorilor din sectiile interesate care vor intra in compunerea completului prevazut la alin. 1, celelalte sectii urmand a fi reprezentate potrivit dispozitiilor aceluiasi alineat.   Dupa sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele sau, dupa caz, vicepresedintele acesteia va lua masurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecatorilor din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, precum si a judecatorilor din celelalte sectii ce intra in alcatuirea completului prevazut la alin. 1. La primirea cererii, presedintele completului va desemna un judecator din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, pentru a intocmi un raport asupra recursului in interesul legii. In cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, [...]

mai multe... »

INFORMATII LEGISLATIVE

INFORMATII LEGISLATIVE

Dreptul sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta – continuare din articolul trecut – 12. Prin art. 5 din Legea nr. 319/1944 s-a recunoscut sotului supravietuitor dreptul de a mosteni, in afara de partea sa succesorala, mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice, precum si darurile de nunta, cu exceptia cazului in care vine la mostenire in concurs cu descendentii defunctului. 13. In aceasta categorie de bunuri intra atat bunurile proprii ale defunctului, cat si partea sotului decedat din bunurile comune care au destinatia (bunurile apartin gospodariei casnice) sau provenienta (darurile de nunta) prevazuta de art 5. din Legea nr. 319/1944. 14. Pentru existenta acestui drept trebuie indeplinita cumulativ doua conditii: – sotul supravietuitor sa nu vina in concurs cu descendentii (chiar exheredati) ai defunctului. – sotul decedat sa nu fi dispus de toata partea sa din aceste bunuri prin liberalitati intre vii sau pentru cauza de moarte. Sotul supravietuitor nu este rezervat in privinta acestor bunuri. In cazul in care sotul defunct a dispus doar de o parte din aceste bunuri, restul bunurilor din aceasta categorie va reveni sotului supravietuitor in virtutea dreptului special de mostenire prevazut in favoarea sa de art. 5 Legea nr. 319/1944. Bunurile apartinand gospodariei casnice i se cuvin in totalitate sotului supravietuitor, peste partea sa succesorala, daca sotul decedat nu a dispus de partea sa succesorala, daca sotul decedat nu a dispus de partea sa din acele bunuri, intelegand sa inlature pe sotul supravietuitor, prin includerea si a acestor bunuri masa celorlalte bunuri succesorale. 15. In cazul bigamiei sotului defunct, stabilirea drepturilor sotului supravietuitor si ale sotului inocent din casatoria nula asupra bunurilor avute in vedere de art. 5 din Legea nr. 319/1944 se va face in functie de afectatiunea lor concreta in cadrul gospodariei casnice, constituita de defunct cu fiecare dintre sotii supravietuitori, respectiv in functie de provenienta concreta a respectivelor daruri de nunta. 16. Practica a [...]

mai multe... »

Informatii legislative

Informatii legislative

     – continuare din numarul trecut – OUG nr. 50/2010 stabileşte că în cazul imposibilităţii consumatorilor de a accepta majorarea dobânzii, creditorul NU are dreptul să denunţe unilateral sau să rezilieze contractul fără o propunere, transmisă în scris, de reeşalonare sau refinanţare a creditului, dacă aceasta este posibilă potrivit reglementărilor interne ale creditorului. Totodată, sunt interzise clauzele contractuale care acordă creditorului dreptul să modifice unilateral clauzele contractuale fără încheierea unui act adiţional, acceptat de consumator. Sunt interzise, de asemenea, introducerea în contractele de credit a clauzelor prin care: a) consumatorul este obligat să păstreze confidenţialitatea prevederilor şi a condiţiilor contractuale; b) creditorul poate rezilia sau denunţa unilateral contractul ori poate penaliza consumatorul în cazul afectării reputaţiei creditorului. Art. 43 dispune că, la încetarea contractului de credit, creditorul oferă GRATUIT consumatorului un document care să ateste faptul că au fost stinse toate obligaţiile dintre părţi. Totodată, se închid şi conturile creditului, fără a fi necesară depunerea unei alte cereri de către consumator şi fără plata unor costuri suplimentare, cu excepţia următoarelor situaţii: a) contul curent a fost deschis anterior contractării creditului, în vederea derulării altor operaţiuni; b) la data încetării contractului de credit, contul curent este utilizat pentru alte servicii contractate de către consumator; c) conturile sunt poprite sau indisponibilizate, conform prevederilor legale, pentru îndeplinirea de către consumator a unor obligaţii asumate faţă de creditorul însuşi sau faţă de terţi. Art. 46-49 sunt dedicate informaţiilor ce trebuie incluse în contractele de credit. În continuare, sunt prezentate detaliat informaţiile privind rata dobânzii aferente creditului, obligaţiile aplicabile în cazul contractelor de credit sub forma „descoperit de cont”, contractele de credit pe durată nedeterminată, „descoperitul de cont cu aprobare tacită”. Potrivit alin. (1) al art. 58 din OUG nr. 50/2010, „consumatorul are la dispoziţie un termen de 14 zile calendaristice în care se poate retrage din contractul de credit fără a invoca motive”. Termenul de retragere începe să curgă de la una dintre următoarele [...]

mai multe... »

Informatii legislative

Informatii legislative

Decaderea din drepturile parintesti Neglijenta grava manifestata de parinte fata de minor. Aspecte privind competenta materiala de solutionare a cererilor de decadere si repunere in drepturile parintesti. Drepturile si obligatiile fata de minor ale parintelui decazut din drepturile parintesti. Codul familiei, art. 109, art 110, art 111, art 112 Art.109 Daca sanatatea sau dezvoltarea fizica a copilului este primejduita prin felul de exercitare a drepturilor parintesti, prin purtare abuziva sau prin neglijenta grava in indeplinirea indatoririlor de parinte ori daca educarea, invatatura sau pregatirea profesionala a copilului nu se face in spirit de devotament fata de Romania (nn: forma veche: Republica Populara Romana), instanta judecatoreasca, la cererea autoritatii tutelare, va pronunta decaderea parintelui din drepturile parintesti. Citarea parintilor si a autoritatii tutelare este obligatorie . Art.110 Decaderea din drepturile parintesti nu scuteste pe parinte de indatorirea de a da intretinere copilului. Art.111 Autoritatea tutelara va ingadui parintelui decazut din drepturile parintesti sa pastreze legaturi personale cu copilul, afara numai daca, prin asemenea legaturi, cresterea, educarea, invatatura sau pregatirea profesionala a copilului ar fi in primejdie. Art.112 Instanta judecatoreasca va reda parintelui decazut din drepturile parintesti exercitiul acestor drepturi, daca au incetat imprejurarile care au dus la decadere, astfel incat, prin redarea acestor drepturi, cresterea, educarea, invatatura, pregatirea profesionala si interesele patrimoniale ale copilului nu mai sunt primejduite. Legea nr 272/2004, art 31, art 34, alin. 2, art 36 Art.31 (1) Ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor. (2) Exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti trebuie sa aiba in vedere interesul superior al copilului si sa asigure bunastarea materiala si spirituala a copilului, in special prin ingrijirea acestuia, prin mentinerea relatiilor personale cu el, prin asigurarea cresterii, educarii si intretinerii sale, precum si prin reprezentarea sa legala si administrarea patrimoniului sau. (3) In cazul existentei unor neintelegeri intre parinti cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti, instanta judecatoreasca, dupa ascultarea ambilor parinti, hotaraste potrivit interesului superior al copilului. [...]

mai multe... »

Informatii legislative

Informatii legislative

 Adoptia 3 Deschiderea procedurii adoptiei interne. Copil cu parinti necunoscuti. Consimtamantul la adoptie                 Potrivit dispozitiilor art 23 din  din Legea  nr. 273/ 2004, incuviintarea deschiderii procedurii interne se face nmai daca planul individualizat de protectie stabileste necesitatea adoptiei interne, iar parintii copilului sau, dupa caz, tutorele ii exprima consimtamantul la adoptie in conditiile legii.             In situatia in care din probele administrate in cauza rezulta ca demersurile pentru reintegrarea copilului in families au fmilia largita au esuat , nefiin identificat nici ununul din parintii minorei, devin aplicabile dispozitiile art 12 alin. (3) si (4) din Legea nr. 273/2004, potrivit carora, daca parintii firesti sunt decedati, necunoscuti, declarati in conditiile legii morti sau disparuti pusi sub interdictie , precum si daca se afla, din orice imprejurare, in imposibilitatea de a-si manifesta vointa, consimtamantul acestora la adoptie nu este necesara.                                                     Incuviintarea adoptiei copilului aflat in plasament la familia adoptatoare pe o perioada mai mare de 90 zile . Modalitatea de exprimare a consimtamantului la adoptie al parintelui fires al copilului  adoptat.                                                                                                          In ipoteza in care mama minorului cu privire la care s-a formulat  cerere de incuviintare a adoptiei este minora, la momentul exprimarii consimtamantul la adoptie in fata instantei aceasta trebuie sa fie asistata de un curator special.                  Dispozitiile art. 29 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 273/2004 sunt incidente, nefiind necesara etapa incredintarii in vederea adoptiei, in situatia in care pentru minor a fost deschisa procedura adoptiei interne si s-a dispus plasamentul sau tutela la familia adoptatoare, astfel incat masura de protectie dureaza de mai mult de 90 zile, calculate pana la data la care instanta de judecata este sesizata cu cererea de incuviintare a adoptiei.                  Deschiderea procedurii adoptiei interne. Lipsa consimtamantului parintelui firesc la adoptie. Conditie de fond.                  In mod exceptional, instanta judecatoreasca poate trece peste fefuzul parintilor firesti de a consimti la adoptia copilului , [...]

mai multe... »

Informatii legislative

Informatii legislative

Incuviintarea aodptiei. Absenta consimtamantului parintelui firesc la adoptie. Efecte Prin incuviintarea adoptiei este necesar si consimtamantul, exprimarea in forma autentica, al parintilor sau, dupa caz, al parintelui firesc al copilului. Pentru situatia in care consimtamantul la adoptie al parintilor nu poate fi obtinuta, va consimti la adoptie persoana sau organismul care li se substitue, exercitand drepturile, obtinerea consimtamantului dobandind astfel o semnificatie juridica similara celei conferite consimtamantului parintilor, exigenta indispensabila pentru incuviintarea adoptiei. Atata vreme cat s-a identificat mama copilului , nefiind incidente, nici una din situatiile prevazute de art. 7 alin. (2) din O.U.G.nr.25/1997, nu poate fi substituit consimtamantul acesteia la adoptia minorului, autoritatii pentru protectia copilului revenindu-i obligatia fie de a intreprinde demersurile necesare pentru a localiza mama, astfel incat aceasta sa-si poata exprima consimtamantul la adoptie, fie de a urma caile legale in vederea declararii judecatoresti a abandonului.  Cele mentionate de actul de nastere, in sensul ca ambii parinti ai minorului sunt necunoscuti , nu concorda cu folosirea starii civile, care atesta faptul ca cel putin mama copilului este cunoscuta, astfel cum rezulta din intrunirea elementelor “nomen” – copilul poarta numele mamei, “tractatus” – copilul a fost considerat ca atare de catre mama lui si familia acesteia Tribunalul Bucuresti, Sectia a V- a civila, sentinta nr. 403/F din 27 aprilie 2005, nepublicata, irevocabila, prin decizia civila nr. 965 din 7 septembrie 2005 a C.A Bucuresti, Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie,  nepublicat Incuviintarea adoptiei minorului neaflat in evidenta Oficiului Roman pentru Adoptii   Nu este posibila incuviintarea adoptiei minorului neaflat in evidenta Oficiului Roman pentru Adoptii, fata de caracterul imperativ al dispozitiilor art. 13 din O.U.G. nr. 25/1997, a caror ratiune tocmai in necesitatea asigurarii unui cadru general cat mai larg de publicitate  cu privire la copii adoptabili, astfel incat un numar cat mai mare de persoane apte pentru adoptie sa aiba posibiliatea concreta de a oferi acestor copii conditii propice [...]

mai multe... »

Informatii legislative

Informatii legislative

Adoptia 2     Adoptia majorului. Legea aplicabila.   In ipoteza in care se solicita incuviintarea adoptiei cu privire la un major, iar cererea a fost formulata ulterior datei de 1 ianuarie 2005, nu devin incidente dispozitiile cu caracter derogator ale art. 72 alin. (2) din Legea nr. 273/2004, acestea referindu-se doar la cererile de incuviintare a adoptiei unui minor, astfel ca legea aplicabila este legea noua. Tribunalul Bucuresti , Sectia aV-a civila, sentinta nr. 245/F din 23 martie 2005, irevocabila, nepublicata Adoptia copilului minor sub imperiul O.U.G. nr. 25/1997. Inadmisibilitatea cererii de schimbare a prenumelui minorului. Cererea petentilor de a se dispune schimbarea prenumelui minorului prin hotararea prin care se incuviinteaza adoptia este neintemeiata, art. 21 din O.U.G. nr. 25/1997 reglementand doaacr dobandirea prin adoptie de catre copil a numelui adoptatorilor. Petentii au posibilitatea de a urma procedura administrativa prevazuta de lege in acest sens. Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila,   sentinta nr. 179/F din 8 martie 2004, irevocabila, nepublicata Conditia diferentei minime de varsta intre adoptat si adoptator. Exceptii Faptul ca in casatoria petentuluicu mama adoptatoarei a rezultat o familie armonioasa, avand in intretinere si un amt minor, ca este in interesul acestora asigurarea unui mediu familial stabil si echilibrat, dar si grija manifestata, precum si atasamentul deosebit care s-au creat in patru ani (de la casatoria petentului) intre adoptator si adoptata pot constitui argumente temeinice pentru a se face aplicarea dispozitiilor art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 25/1997, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 87/1998, in ceea ce priveste diferenta de varsta, mai mica de 18 ani, dintre adoptator si adoptat. Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila,  sentinta 182 din 8 martie 2004, irevocabila, nepublicata Exprimarea consimtamantului la adoptie in cazul minorului declarat abandonat prin  hotarare judecatoreasca    Nu este necesara pentru solutionarea cauzei hotararea Comisiei pentru Protectia Copilului de exprimare a consimtamantului acesteia la adoptie, intrucat exercitiul drepturilor  parintesti a fost delegat prin sentinta [...]

mai multe... »

Informaţii legislative

Informaţii legislative

În rubrica de faţă, revista noastră îşi propune să prezinte apariţiile legislative din România, ce interesează cetăţenii germani de origine română, precum şi cetăţenii români ce domiciliază sau au reşedinţa în Chicago. Solicităm ca dumneavoastră, cititorii, să ne sugeraţi idei de prezentare a legilor sau ordonanţelor ce reglementează interesele dumneavoastră. Am considerat că Legea 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, prezintă un interes major pentru cititorii noştri, mulţi dintre ei personal sau prin ascendenţii lor, suferind intens fizic, moral şi material. Mulţi dintre dumneavoastră aţi avut părinţi sau bunici arestaţi politic, astfel încât copilăria v-a fost marcată de aceste suferinţe. Parlamentul României a votat Legea 221/2009, pentru stabilirea caracterului politic al condamnaţilor şi a reglementat regulile privind reparaţiile cuvenite. În art.1 a acestui text, se prezintă intenţia legiuitorului, dându-se definiţia condamnării cu caracter politic prin cuprinderea tuturor faptelor pentru care au suferit foarte mulţi oameni: “Art.1 (1) Constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusa printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, pronuntata in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, pentru fapte savarsite inainte de data de 6 martie 1945 sau dupa aceasta data si care au avut drept scop impotrivirea fata de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945. (2) Constituie de drept condamnari cu caracter politic condamnarile pronuntate pentru faptele prevazute in: a) art. 185-187, art. 190, art. 191, art. 1931, art. 194, art. 1941-1944, art. 1961, art. 197, art. 207-209, art. 2091-2094, art. 210-218, art. 2181, art. 219-222, art. 224, art. 225, art. 227, art. 2271, art. 228, art. 2281, art. 229, art. 230, art. 2311, art. 258-261, art. 267, art. 2687, art. 2688, art. 26812, art. 26814, art. 26829, art. 26830, art. 284 ultimul alineat, art. 323-329, art. 349, art. 350, art. 5786 din Codul penal din 1936, republicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 48 din 2 februarie 1948, cu [...]

mai multe... »
Copyright 2010 © Radio Diaspora Online, in parteneriat cu: Anunturi Gratuite, Biserica Tv, Chicago Medical, Med Repair, Diaspora Tv, Syscone, Radio Credinta
Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni